În valea de negură, În risipa întunericului, Al răului fără de bine Şi al binelui fără de rău... Stau în pustietatea Cea deplină a sorții Închis într-un cristal De sare, Aşteptând să mă topesc, Să mă dizolv În apa acidă, Ca un muritor ce sunt, În negura depărtării Şi a uitării... Oh tu, înger.. Chip frumos de marmură Transforma-te-ai în zahăr? Oh tu, buze calde, Ce-mi topești trupul Cel înghețat De neguri blestemate... Oh tu, Îngerul frumuseții... Zâmbetul de cristal Ce-mi îndulcește privirea Iar ochii tăi căprui.. Profunzii tăi ochi... Salvare aştept De la tine înger, Cu al tau chip de nea Înfățişat într-o Aură divină... Un sărut aştept, Să mă dizolv şi Să mă reîncarnez În îngerul ce ți-as fi Putea fi vreodată...