Înțeleptul ... Nu va putea să uite gustul minunat, Cel ce-a sorbit odată licoarea-nțelepciunii, Dar va putea vedea ce-i ascund stăpânii, Că-n fiecare om e-un rob și-un împărat! ... Înțeleptul nu e acestei lumi dator, Iar față de semeni se poartă cu respect, Și de are-n față un prost sau un deștept, Că pentru el totuna-i prinț sau cerșetor! .... Înțeleptul știe tot ce se petrece, Când mai marii lumii fac ceva-n ascuns, Dar pentru el, să știe, îi este de ajuns, Iar la schimbarea lumii va rămâne rece! ... Nu urmărește fala, lumeasca strălucire Și spune fără teamă tot ce-are de spus, El privește totul de undeva, de sus, Deși nu este altul cu mai multă smerire!