Într-o lume paralelă

Se făcea că într-o lume
Paralelă cu a noastră,
Pomii se strigau pe nume,
Câinii se creşteau în glastră,
Se dădea cu biberonul
De mâncare la furnici
Şi când mai ieşea bizonul
Da pe buze cu sclipici.

Zi era mereu, căci noaptea
Se temea de întuneric.
Nici măcar în ziua-a şaptea
Luna nu ieşea feeric.
Cât să doarmă ceva ceasuri
Coborau la storuri grele
Şi îşi picurau în nasuri
Elixir făcut din stele,
Într-o altă galaxie,
Mai departe de a lor,
Unde se-ntâmpla să fie
Mai tot timpul dormitor.

Când vroiau ca să deguste
Pe la prânz căte ceva,
Cu privirile înguste
Şi mănuşi de catifea,
Răsfoiau de zor reviste
Cu mâncăruri fel de fel,
Iar cu degetele-ntinse,
Doar le atingeau niţel.
Ajungea instant în burtă
Un transfer direct din poză,
Iar o apăsare scurtă
Însemna exact o doză.

Mai aveau şi alte trucuri
Ei, în lumea paralelă
Şi mai rezolvau din lucruri
Învârtind dintr-o umbrelă.
Însă grozăvenie mare
Nicidecum n-am mai aflat,
Fiindcă, răsucit mai tare,
M-am trezit căzut din pat...