de nu se topește, va fi condamnat în avangarda trăirilor de mâine și-ntr-un final se va pierde înstrăinat sub priviri încercuite de-albastru de nu fierbe, rămâne un scenariu pustiu, anost, expulzat într-o mare de verbe înconjurat deopotrivă înghețat de la glezne în sus de nu trece prin fereastra omului imaginată, se va roti în jurul cimentului cerșind pietrelor apă și altora șansa de-a fi de nu cere un rug și-un altar, o jertfă curățată de sine se va pierde încă un veac înotând într-o mare de verbe