fericirea pe care o cauți un zbucium interminabil prizonier printre file pătate cu lacrimi de mamă urmărind la capăt de poezie acelasi fir stăpânit de o copilă cu ochi albastri parcă ar fi sora unui înger rebel neîmpărtăsit din ceata răzvrătiților ca un samaritean fără Ierusalim sau un levit lipsit de cortul întâlnirii ne rătăcim în privirea lui cum dispare cu părul blond după soarele tău al tuturor din fiecare piept țâsneste o rază pe care copila o mângâie cu tinerețea ei pură mai albă si gingasă precum crinul lăsat de îngerul blond la plecare o clipă imortalizată în noi spre învierea cuvântului
sâmbătă, 31 mai 2025