IUBIRE VERS NECUPRINS Întru slava infinitei poezii și a lui Orfeu mereu printre noi! În clocot de mânie înrăite menadele dezlănțuite-n orgii cu șerpi și tirși șfichiuind aerul apele sacre cu dinții și unghiile în hohote l-au sfârtecat sfâșiat pe orfeu la vânătoarea de cerbi tineri bărbați dans extaz frenezie de marea dionisie cu iederă și frunze de viță cununi smulse rupte bucăți bacantele nesătule-nghițeau hăpăiau orbite-n delir... capul pe liră plutind pe valuri versuri bolborosea de oracolul din lesbos și azi prin gura poeților lumii nemurite sub constelația lirei cu boarea neîntinată a zorilor în susur de valuri cu licărul primei ultimei stele răsfrânt capul lui orfeu răsare din râul interior al cuvintelor vii ce și azi frânturi ape îngână ecouri din revărsări de apus în aurori fruntea-i luna soarele din cer vis ne iluminează adieri de sirene tril de privighetori înaripate flori în rostiri în vrajă înalță firea pietre viețuitoare păduri izvoare frunze ierburi păsări țes cântul nemuritor imn vieții neîntrerupte euridice din umbre o clipă cât veacul apare dispare trăiește în versuri fără sfârșit în noi cu tot ce-am iubit și iubim 1 noiembrie 2019