Cupidon - un amoraş frumuşel şi drăgălaş, pus pe şotii şi pe şagă alege perechea dragă. Amor fulgeră, săgeata voluptăţii îi dă gata, şi iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea – gingaşă floare o primim şi o dăruim cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim. Iubirea-i atemporală - auroră boreală ce viaţa-nfrumuseţează şi o binecuvantează. Iubirea-i vâltoare în limpezi ape curgătoare şerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare. Iubirea este furtună, vifor sau văpaie, este jarul ce mocneşte, nu-i un foc de paie. Iubirea-i torentul care ne prinde-n al lui şuvoi şi ne duce în ispită, în păcat, pe amândoi. Iubirea-i lumina care ne înalţă spre sublim, forţă motice a vieţii, dar dumnezeiesc, divin. Recoltând rodul iubirii ne desăvârşim deplin şi-n altarul casei noastre, cu smerenie mă-nchin.