Iubirea e sfârșitul unor timpuri De aprige sau ludice-ncercări, E soarele fierbinte-n anotimpuri Cu ghețuri stinse-n vaste depărtări. Iubirea e un fluture ce moare În simpla tresărire de cuvânt, Fiind sublima inimii dogoare, Pe vreme bună sau pe aspru vânt. Iubirea e o scumpă amuletă, Purtată-n gând și-n sufletul hoinar, Iar de-o rănești cu-a vorbei arbaletă, N-o cumperi nici cu leu, nici cu dinar. Iubirea nu prezintă-alternativă, E singura ce ne-ar putea salva, Închisă-ntr-o sălbatică misivă, Redată-n mângâieri de catifea. Și dacă s-ar abandona pământul Ori s-ar rescrie azi un ultim vers, Iubirea ar purta mereu veșmântul Ce-nvăluie întregul univers.