Din clipele de altă dată Îmi amintesc de seara-n care, Iubirea mea nevinovată , Porneam în ultima plimbare. Mergeam ținându-ne de mână, Tacuti, și triști, și nu credeam , Că ceea ce urma să vină , Atât de tare va durea. ……………………………… De prin copaci cu triluri mii, Un trist concert ne-ncântă Și mierlele cândva zglobii Cu glas duios ne cântă. Copacii cu al lor parfum Și frunze mișcătoare Își luau un ultim rămas bun Plecandu-se agale. Îmbrățișați pe-o bancă stăm Și-mi spui că va fi bine, Și c-un sărut , o lacrimă Mi-o ștergi, dar alta vine . Dar te oprești, căci timpu-i dus, Din dulcea-ți sărutare, Să-mi spui că mă iubești nespus Cu o ultimă suflare . Te du în tihnă scump odor Și-n pace odihnește, Nu voi uita al nostru-amor Plecat în lumi celeste. ………………………………… În parc mi-i pasul rătăcit Iar banca este goală , Și-mi amintesc cât ne-ai iubit C-o dragoste duală. Și s-amplinit un an de când Te-ai dus la Dumnezeu, Iar eu te port mereu în gând , Iubirea mea, odorul meu. Caprar Florin
sâmbătă, 31 mai 2025