În ore lungi de seară ce fericiți eram Și-ntreaga noastră lume era un paradis, Pășeam prin el agale plutind ca printr-un vis, Nu ne venea să credem ce mult noi ne iubeam. Dar ochii tăi albaștrii și calda strălucire, Și părul tău bălai ca spicul din câmpie, Și buzele-ți frumoase doi struguri copți în vie Ce-i savuram cu sete lovit de-a ta iubire, M-au fermecat ducându-mi amorul printre stele Și-n suflet i-am deschis iubirii o fereastră, Simțeam că-ntreaga lume era numai noastră, Făceam un univers din visurile mele. Doar cerul plin de stele e martorul tăcut Al visurilor noastre din anii tinereții Și amândoi pasirăm prin vâltoarea vieții Lăsând, cu drag, în urmă timpul ce-a trecut. Și-acesta parcă zboară c-un ritm amețitor, Pe ale noastre tâmple se așeză ninsoarea, Chiar dacă ochii albastri și-au mai pierdut culoarea Ei strălucesc și-acuma purtând al nostru amor. Caprar Florin
sâmbătă, 31 mai 2025