Iubito, mi-e frig… hiene îmi umblă de ieri prin piept şi prin tâmple, din clipe fecunde musteşte robia tăcerii. alungă-mi pustiul acum de mai poţi de nu toarnă-mi pelin să-l beau pentru toţi aşterne-mi un pat mai alb ca uitarea şi doi lotuşi pe pleoape că două păsări albe cu vremea pereche din putregai de frunze şi iluzii mă fure lumina iubito mi-e frig mi-e vânat trupul de vechi amăgiri corbii îmi cântă mereu mai aproape tu toarnă-mi răgaz citeşte-mi o rugă de nu poţi aştern-mi pe urme volbură şi flori iubito mi-e frig