Iz permenent de fericire...

Suntem de mult noi suflete în zbor
Sau saltimbanci ai lumii interlope.
- Ne trec sudalmele ... ca un fior!
Fiind prezențe vii, neurotrope.

- În agonia noastră prin destin!
Ne căutăm norocul, împlinirea.
- Dar avem parte doar de al său chin!
Ce deseori ne-aduce mântuirea.

Fluturi spre cer, iubirea slobozește,
- Suntem doar frunze rătăcite-n vânt!
Purtând în suflet dor ce ne unește,
- Noi făurind iubirii, anotimp!

- Am vrut să-ți fiu o pasăre în zbor!
Dar aripi mi-ai tăiat cu consecvență.
Ca să nu știu ce-nseamnă ... mai ușor,
Și să mă știi, tot timpu-n reverență.

- Împrăștiați noi în vâltoarea vieții!
Suntem născuți să emanăm iubire.
- Și s-o sorbim în roua dimineții!
Cu izul permanent de fericire.

Brăila, august 2017