Izvorul

Așa precum izvorul peste prund
își saltă unda plină de răcoare, 
la fel și eu, te aduceam în gând,
să te alint cu roua din petale.

Petale dalbe pline de mister 
dintr-un răzor cu flori înmiresmate 
stropite cu mirajele din cer
căzute să ne spele de păcate.

Te ridicam pe brațe într-un pat
din flori de tei, la început de vară,
să te iubesc așa cum am visat
când ai venit la mine-ntâia oară.

Dar am rămas izvorul fără prund
cu unda rătăcită printre stele,
surprinsă-n vraja unui joc secund
dispari treptat din visurile mele.