Justiţia română

Autor: Val

Spună lumea ce-o să spună,
Dar cum văd, fără vrăjeală,  
În justiţia română,   
Unde-i lege nu-i tocmeală!

Fi’ndcă ea, legea, fireşte,  
Chiar de e vreo bănuială 
După cum se tot vorbeşte,
Pentru toţi este egală,

Doar că hoţii…prinşi ca blegii…
Asta-i altă socoteală!
Nu-s egali în faţa legii,
Cum nu sunt nici la ciordeală:

Ăi deştepţi, care de ani,
Sunt deja de milioane,
Şi-ăi mărunţi, coţcari, iau ani
Condamnaţi la-mpins vagoane,

Întrucât, cum ştim cu toţii,
Nu-s şcoliţi, nu-s educaţi,
Şi, ca fraierii, netoţii,
Banii-i dau la avocaţi,

Pe când cei care au şcoală,
Cei deştepţi, cunoscători,
Banii-i dau, fără-ndoială,
Direct la judecători,

Şi plătesc o sumă bună,
Fără fiţe, scârţ, boceală,
Că-n justiţia română,
Unde-i lege nu-i tocmeală!

Valeriu Cercel