Din ramura plăpândă a tinerimii tale, O, ţara mea duioasă! A mai căzut o floare, te-a părăsit în jale, În jale dureroasă. Sărmană, tristă mumă, copii-ţi de iubire Te lasă fără vreme! Ei cad, seceraţi grabnic de-a morţii grea lovire, Pe sânul tău ce geme. Ce vânt amar de moarte, vai, suflă peste tine, De suferă şi moare Orice de-abia înverzeşte sub dulcele-ţi lumini, Orice-i de-abia în floare? Fatală, crudă soartă! Tot ce e drag în lume, Curând din lume pere! Ferice care lasă măcar un dulce nume L-a patriei durere!
sâmbătă, 19 aprilie 2025