la o cramă un necunoscut rostogolea un butoi cu melancolie pe scările pe care urcă şi coboară viţa de vie nobilă, albastră, obscenă la intrare doi copii de cerberi sorbeau liniştiţi măduva unui pensionar adormit obscen şi nefericit cu o liră am cumpărat preşul galben tocit şi i-am cântat i-am tot cântat aplecat şi-ndurerat de mama fiului meu moartă demult căci de mult n-o mai ştiu n-o mai văd n-o mai vreau în colțul patului meu fumuriu 28 iunie 2017, Constanţa