LA POLUL NORD Eu voi pleca un timp la Polul Nord. Să-mi fie frig şi să-mi îngheţe-n vine, Dorinţa ultimă de-a fi cu tine, Cu restul lumii fiind în dezacord. Fiord strivit de marea îngheţată, În pieptul meu e-o linişte adâncă. Mi-ai pus în loc de inimă o stâncă. Ai fost cândva sau n-ai fost niciodată? Ciudată, clipa-n care te zăresc Îmi toarnă-ne sânge foc mistuitor. De ochii tăi mi-e nefiresc de dor. Cu tine-n gând eu încă mai trăiesc. Te mai iubesc, de-aceea am să plec La Polul Nord, la mare depărtare. Acolo zilele sunt mult mai rare Iar nopţile cu tine mi le trec. Petrec cu tine-n vis o altă viaţă. E frig la pol şi mă transform în ghiaţă.
sâmbătă, 31 mai 2025