Gustă-mi galaxiile de pe buze Ca mierea florilor de salcâm Îmbibată în ultimii stropi Ai otrăvii tale ce-mi curge prin vine În loc de sânge. Scapă-mă de pielea-mi distorsionată de amintiri Şi lasă-mi corpul să te sărute Într-un amor împrăştiat al atomilor Din care se va naşte praful de stele Şi noi vom renaşte cu el. Coboară cerul pe pământ, În aglomeraţia de vise ce se izbesc De plămânii noştri Pictaţi cu fumuri roşiatice Din ziua în care Ne-am fumat vieţile La un apus de soare. Se frâng amintirile de trupurile noastre Slăbite de durerea dorului, De atomii fiorului necunoscut Şi în urma lor rămânem simpli, Doi străini goi Cu galaxiile întinse la uscat Pe o plajă la răsărit de trecut