Nebunii nu trebuie închişi, trebuie doar să le deschidem colivia! Dar, atenţie la nebunia inimilor... De-aceea , mie nebunului, îmi place să râd de mine, să-mi privesc în oglindă dintele ăla înfipt în oglinda cerului cu un singur nor, şi-mpotriva oricăror dogme să vorbesc cu gura plină de ploaie, pe care, ulterior să o scuip peste picioarele mele crescute ca rădăcinile unui pământ de lupi! Îmi place să râd, să râd în hohote, de minele meu crezător naiv în sinele cuiva, pentru că mă transformă din afluent, în canal de sânge navigabil, şi, aşa râzând, pot să despic, doar cu un zâmbet, iarba fiarelor: în două, în nouă, în nouăzeci şi nouă, de poveşi nemuritoare ... despre oameni...
sâmbătă, 31 mai 2025