Lasa-ma sa plang in lacrimi de ploaie Si sa suspin prin crengi ce se-ndoaie, Si sa ma zbucium cu petale ce saruta pamantul, Lasa-ma sa oftez odata cu vantul! Asa,poate cerul sa-mi stinga durerea Si doru-mi sa stinga si sa-mi dea putere Sa merg mai departe,sa imi gasesc calea, Lasa-ma sa visez odata cu luna! Sa ma imbrac in lumini sidefii Si sa gasesc ecoul chemarii... Lasa-ma sa gasesc ,in stele,raspunsuri, Taceri tremurate sa se piarda-n abisuri! Lasa-ma sa miros iasomia in noapte Si s-ascult tacerea,doar tacerea mai poate Furtuna-mi sa-nfrunte,s-o transforme in soapte, Sa-mi cante doar dorul in tacerea din noapte! Nu-mi cere cuvinte,s-au zdrobit in noaptea din mine, Nu-mi cere speranta,doar prin tine Pot lumea s-o vad,s-o aud,s-o cuprind, Dar inima nu mai pot s-o aprind. Ai ars-o de mult si-acum e cenusa... Tu poti s-o transformi in petale de flore De mar...Poti s-o faci ca sa zboare Cu fluturi,cu roua,cu albe petale... Nu mai poti sa-mi dai muguri, Sa nu-ncerci sa-mi dai faguri De miere...cand in inima-i fiere, Sa-mi dai doar sa beau roua-n ciubere De flori...ca mi-i sete si dor... Sa ma lasi ca sa mor Printre flori in luna lui mai, Nectarul din flori sa mi-l dai!...