Lăsați armata în pace!

Lăsați armata în pace!
...
Gândiți-vă la soldatul ce moare
Acolo, departe, pe-un câmp
Căzând, el strivește o floare
Și-o mamă, acasă tresare,
Când simte un zvâcnet ce-o doare
Pentru băiatul ei scump!
...
Voi nu vedeți flăcăii plângând
De voi, armata-i departe,
O vedeți, dar n-ați simțit-o nicicând,
Nu știți cum se tremură-n rând,
N-ați auzit niciun glonț șuierând
Ce miroase a moarte!
...
Cu aripi întinse în zbor,
Se duc militarii la luptă
Și nu știți când rănile-i dor,
Cum își strigă mămicile lor,
Și rămân cu privirile-n gol
Când din moarte se-nfruptă!