Mi-ați sugerat să mă arunc în valuri într-un frenetic salt spre neștiut și să respir prin suflet festivaluri ce își așteapt-al lor argonaut. Să mă scufund în marea ce m-așteaptă, De pe ponton să mă arunc în gol ca să descopăr viața minunată de-oi părasi al liniștii atol. M-ați îndrumat spre zările senine și aripi să-mi deschid cu al meu gând Înaltul în sclipiri diamantine Să-mi lumineze dragostea pulsând. Mi-ati indicat plimbarea sus pe munte ca să respir un aer nou, curat, filtrat de griji și de nevoi mărunte să urc spre un destin imaculat. Cu aventuri și visuri îndrăznețe mi-ați sugerat să leg al meu destin, să nu regret la cruda bătrânețe că viața mi-am trăit-o clandestin. Să nu accept o așteptare fadă a celui “plus” ce-l caut în țintiri Și să trăiesc a vieții escaladă cu-un plus de bucurie în simțiri. Vă mulțumesc la toți cum pot mai bine și nu o fac c-un nedorit tapaj, Dar am decis că tot ce-mi aparține voi folosi în viața drept colaj.