- Ne-au aruncat ateii-ntr-o arenă Cu lei flămânzi, dar uite, jocul sorții Scris undeva, pe-o pagină mondenă, L-am câștigat... La loteria morții Ne-om fi înscris, dar cine poate spune C-o să trăiască veșnic? Poate viața E-un rol jucat, cu nume și prenume, Și asumat, de-aceea dimineața Aștept să-mi spui că ți-am lipsit, iubire, Că visele-s lipsite de culoare Și-ai alergat desculț prin amintire Să mă găsești în viața următoare. - E viața ca o luptă, dar se pare Că ne-am călit în bătălii cu soarta, Gladiatori mondeni și-o oarecare Arenă unde cu prestanță arta Ne-a-ncununat cu lauri. Ce obstacol A stat în calea veșniciei noastre, Când însăși viața asta-i un miracol Și ne lovim cu tâmplele de astre. Trăiesc visând, echilibrând proporții, Și te aștept pe-acoperișul lunii, Câștigători la loteria morții, Perdanți eterni în fața pasiunii. Liliana Trif & Ioan Grigoraș