Singur stai în turn de mult te-ai resemnat Şi de noaptea istoriei nu ţi-e mai teamă Cu destinul aici în turn te-ai împăcat Visurile tale toate se destramă Nici măcar unul măcar unul nu ţi-a mai rămas Nu religia patria ta e poezia O poezie şi o patrie în umbră Te-ai învăluit mereu cu modestia Te aperi de o realitate sumbră Tu în turn apari asemeni unui poet sustras La masă încă te lupţi pentru cuvinte Elegiace triste cuvinte sublime Va asculta vreun zeu a ta rugăminte Şi te va binecuvânta cu rime Adrian Nicula (2020)
duminică, 10 august 2025