Luna...

M-a chemat aseară luna.
-Vino! îmi șoptea întruna.
Să te-mbrac într-o lumină 
misterioasă, divină.
Să îți dau zâmbet de stea
cu sclipiri de peruzea.
Să-ți dau apă de izvor 
să nu te usuci de dor.
Să-ți dau voce îngerească 
sufletul să-ți oblojească.
Pe buze boabe de rouă 
să începi o viață nouă  
cu un soare mult mai blând 
de dorul tău tremurând.
Tandru  să te ocrotească 
și doar el să te iubească.  
-Lună, lună amăgitoare 
cu talent de naratoare! 
Uite-acuși se face zi 
vraja-ți...se va risipi!