Mă doare !

Mă doare ! se zbate și țipă
Un pescăruș fără o aripă
Se lovește ca un orb de pereți
Trec nopți și vin iar dimineți

Pescărușul e tot mai amorf
Pe retină se cristalizează dimorf
Chipul tău ,chipul meu , una sunt
Mă doare ! mă zbucium și plâng

Pescărușul nu mai e pe pământ
În zare privesc : penele , fluturi în vânt
Fluturi mari , fulgi de aripi în ger
Mă doare ! nu mai sunt , nu mai ești nicăieri