Madrigal

Carafa din care-am sorbit împreună
otrava primului sărut
am spart-o, nu mai era de nimic bună,
era o carafă din lut.

Îţi aminteşti? Am vrut să ţesem împreună
un vis de dragoste frumos,
un vis, blând mângâiat de razele de lună,
cu flori aşternute pe jos.

Ţesut-am singur visul de Iubire -
o pânză albă ca de nea,
brodată-n flori, cusută-n mândre fire 
şi te-am învăluit în ea.

Dar tu te-ai dezvelit, nu te simţeai bine,
nu suportai căldura ei,
nu-ţi placea Iubirea mea, fi'n'că pe tine
te atrăgeau doar banii mei.