Ții minte norul-Dragon? Era piesa de rezistență a acelui spectacol de lumină! A rămas din el o fărămitură, Un colț fără suflet Și mult mai sufăr După adierea lui fragilă Dintre coastele tânărului Mai... Dar apusul- Mag încununat de ultimele raze- Îl mai știi? A încălecat pe Dragon, Tu te-ai înfiorat tare Eu m-am ascuns după mantaua subțire, să nu mi se vadă emoția. Ei ne-au părăsit clipele Și ne-au luat dorurile Și visările Și jocurile ghidușe De copii flămânzi după îmbrățișare. Pierduți au fost. Pierduți am fost. Și-n poale și în minți Ne-au rămas și azi Fâșii de sori și nori- Vise fierbinți, Sorbite De nostalgii În vintre împietrite.
sâmbătă, 31 mai 2025