M-ai fascinat cu șarmul spiritual Iubite, fără tine nu exist! Teama ai transformat-o în extaz, Cândva faceam eforturi să rezist, Acum iubirii îi cer răgaz. Am continuat să cred și am sperat, Că-i un colț de rai și pentru mine, Te rog, păstrează-mi locul rezervat, Văd raze aprinse-ntre suspine. Am savurat starea din dorință, Din ochii tăi se revărsau scântei, Cu-n gest și apelul la voință Am înțeles, ușor, că tu mă vrei! Din ce în ce mai mult mă fascinezi, Cu senzații dorite de săruturi, Simțiri profunde când mă-mbrățișezi, Vibrații strunite din străfunduri. Stările sunt greu de explicat, În trupuri o dragoste exultă, Ne-am întrupat din tot ce am creat, Pierduți-n starea totală și ocultă. Cu tine, simt ce n-am trăit nicicând, Simțiri rare cu farmec instinctual, Mă înalț cu tine, cu tine-n gând, M-ai fascinat cu șarmul spiritual. Autor: Gabriel Stănciulescu
sâmbătă, 31 mai 2025