Mai vino

te rog mai vino
de doruri plin
să auzi cum sună toamna
prin ramuri de castani
păduri incendiate
în noi  mai cuvântă
cu cerul prins
în ochi de șoim
și-o umbră de pământ pe aripi

te rog mai vino
să auzi cum cade 
prin frunzele vrajite
a vorbelor aromă
și-n piept ne fulgeră dorința
aprinzând răceala
ploilor de afară
de doruri pline