M-am întâlnit cu Domnul meu

M-am întâlnit cu Domnul meu

M-am întâlnit cu Domnul meu
Aici, în valea plângerii amare,
Şi-afându-mă-n necazul greu
O!.. El m-a privit cu îndurare.

Mi-a-ntins o mână însemnată
Prin semnul cuielor la cruce
De la Golgota, însângerată,
Ca viaţa veşnică-a-mi aduce.

Şi m-a cuprins, la sânul Său
În dragostea Lui salvatoare,
Iertându-mi ce făcut-am rău
În viaţa mea cea trecătoare.

De hainele zdrenţe murdare
M-a dezbrăcat şi primenit -
Cu haine noi de sărbătoare
Prin Jertfa-I ce m-a izbăvit.

Pe cap El pusu-mi-a cunună
De lauri,... ai neprihănirii,
Fiind şi Garantul, şi Arvună,
Pe drumul sfânt al mântuirii.

Pentrucă viaţa-o am prin El
Din suflet I-aduc închinare,
El fiind cerescul, Divin Miel
Şi-L laud cu sfântă ardoare.

Flavius Laurian Duverna
26 aprilie 2013