mama îmi este credință pot muta munții cu îmbrățisarea ei privirea-i străbătută de ani înseninează cerul din mine ca un vis se strecoară pe sub pleoape eliberându-mi mintea obosită mamă hai vino, vino pe drumul unde cuvântul aprinde candelă iubirii vino pe cărarea poetului aici zâmbetul tău aprinde stele pe boltă si inima bate pentru pământ unde tot satul s-a adunat să întâmpine un înger un trandafir peste care s-a depus praful dar care încă miroase a dragoste, a viață a suferință si chin vino mamă vino aici cuvântul vieții colorat îți pregăteste acum cuvinte nemuritoare