Ce repede trec anii și-mi pare un clișeu Tomnatica lumină ce-mi bate în fereastră, Curând o altă iarnă va arde-n șemineu Și-o altă primăvară prin poezia noastră Va trece să rămână-n cerneala de pe foi Și să-i vorbească lumii de-o nouă încercare De-a-nvinge nepăsarea. Pe drumul înspre noi Ne vom întoarce-adesea, în zilele impare. Dar azi semnez poemul doar eu și-abia găsesc Cuvinte potrivite să-mi întregească rima, E ziua ta și timpul aș vrea să îl opresc Din fuga lui nebună. Nu-mi pasă de sunt prima Sau ultima din lume... Aceste dragi urări De bine și speranță, de fericire pură Și tot ce port în suflet, avânt sau abdicări, O să-ți aduc în casă, cu sufletul la gură Și-ți jur că tracul ăsta, pe care-l simt acum, Îl voi lăsa la ușă. Promit să bem cu paiul Șampania din cupe, al toamnelor parfum Să mi te țină tânăr mereu, mânca-te-ar raiul!
sâmbătă, 31 mai 2025