Mangaieri

Ești rânduit la suferință
Să ți se-ncerce-a ta credință
Mult nu mai e,știi asta bine
Și voi veni din nou la tine,

Deci rabdă fară de cârtire,
Arata-le că ai iubire.
Cum vrei să fii o stea din care
Țâșnesc lumini nemuritoare?

Tu nu te-ai răstignit pe cruce
Și buzele-ți să se usuce
De foc și sete,n-au ajuns,
Nici n-ai primit să fii străpuns.

Mai ai destule de-mplinit
Fiindcă de-aceea te-am iubit
Mai ai de plâns pentru păcat ,
Desi pe veci te-am cumpărat.

Că,cine intra-n Paradis
Nu poate ,decât circumcis
În duh și inima,încât
Să știe toți că-i renăscut.