Marea ta

Mi-am dorit să fiu marea, 
Dar sunt doar valul
Ce se izbeşte de un ţărm
Prea ocupat cu alte unde,
Aparent misterioase 
În necunoscutul vuietului lor.

Mi-am dorit să fiu marea,
Dar sunt doar nisipul
Ce se scurge-n particule
Şi speră să poposească,
Măcar pentru o clipă, 
În palma ta…
Dar palmele goale
Se lasă ofrandă nimicului
Şi uită adierea ce li se oferă lor.

Mi-am dorit să fiu marea,
Dar oceanu-i distras 
De muzele construite
Pe ruine de dor.

Mi-am dorit să fiu marea,
Dar sunt dezamăgirea
Ce roade corăbii,
Pierdute-n arhipeleaguri de simţuri
Ce absorb realitatea apropiată
A unui azi ancorat în ieri.