Ochii mei licăresc mai mult, din nou viața grea eu o ascult, nu mai vreau nici un gând, că mă face ca totul să vând. Să vând visele, speranțele, să-mi vând și frumusețile, s-ascult vrăjitoarele cu vrăjile și demonii cu dezmățurile. Din nou m-arunc în mare și văd stânca rece și tare, aș vrea din nou la înălțime, dar nimeni nu mă ține. Acum totul din nou mă doare, și privesc stelele în zare, iar acum năframa-mi cade și văd viața mea cum scade.