Parcă te-aș mai iubi o dată, Atunci când mi se face dor, Să simt, din nou, plăceri rostogolite, Care mă-ncearcă și mă dor. Să-mi mai agaț buza de jos De-un gust de vin sec și amar, În care-am stors zâmbete bete, Șterse pe-o margine spartă de pahar. De vin? Să vin la tine? Vin tu, încearcă, poate-i bine… De vin oricum nu au fost Decât contextul, noi și timpul prost. Un timp în care mă voiai naivă Și, totuși, mai multe îți doreai să-ncerc; Eu te priveam confuză și mă-ntrebam ce crimă E să iubesc simplu un suflet ce se vrea defect. Ieri am stat iar la masa noastră Dintr-o cafenea pe colț de stradă, Am băut iar ceai de iasomie cu aromă caldă Și mi-aminteam cum mă mințeai că-ți sunt singura săiastră. M-așez pe-un colț de urmă de sărut, Lăsat la gura de metrou Pe vremea când parcă ne doream mai mult, Pe vremea când mi-erai și salvator și-antierou. Pe vreme când mi-ai deschis sufletul puțin, Eu îmi doream să-mi scrii poveste, Dar ușor, ușor am devenit Poeți de versuri neînțelese… Mi-ai zis să-ncerc: „Nu-ți fie teamă, n-o să doară!” Și te-am crezut, cu sentimentul zbuciumat, Ce numără acum regrete stânse-o-ntreagă vară…. Acum îmi spui că m-am schimbat, Că nu-ți sunt specială, Dar amintește-ți cum m-ai transformat Cu fiecare gest, în fiecare seară… Suntem doar vânzători de cuvinte albe, Ne mai privim, din când în când, aievea, Parcă m-ai vrea acolo, dar parcă nu de tot, Îți spun că la un sfert de normă, eu, să iubesc, nu pot. Mă-ncearcă iară o trăire, A zilelor de ieri, Nu-i nici extaz, dar nu-i nici agonie: Văd cum profiți și-n fiecare amintire netrăită speri… …………………………………………………………………………………………………………….. Ești încurcat, te văd, Mie-mi vine să și râd: Mă-ntrebi, din când în când: ce fac, cum sunt, Dar n-ai vrea totuși să-ți răspund Că-n fiecare zi în care Încercam iară să te uit, Parcă mai clar, pentru a suta oară, Te-aș fi iubit încă o dată, din ce în ce mai mult…
miercuri, 16 iulie 2025