Măşti

S-a ridicat cortina, actorii  poartă măşti,
Scenariul este trist iar teatrul de duzină,
În forfota bizară ,cu lacrimi prea fireşti,
Un clovn posomorât cântă atent la mandolină.

În umbră spectatorii privesc  cu ochi străini,
Ca nişte măşti amorfe pe-un manechin banal,
O intrigă neclară pierdută-n jocuri de lumini.
O,magistral regizor,prea simpli cei din sală!

Un cor discret se-aude în timp ce scena piere
După perdeaua fină de fum subţire ,tremurat,
Eu , spectator tăcut , mă simt ca la-nviere,
Mă uit în jur,sunt singur.Cortina s-a lăsat!

22.05.2015.