O rază de soare spontană mi-a spart insomnia şi-a dat fuga-n casă; sufletul meu cu singurătatea faimoasă o sărută ca pe-o surioară. Bun venit, tu, rază de soare! Rămâi îmbietoare în neajunsul meu dă foc vitregiei din galeşa disperare şi însoţeşte-mă-n iubiri mereu. Probează dimineaţa în fiori caniculari când vrăbiile mi-aduc triluri duioase, viaţa mă tânguie cu ofurile-i mari, la radio ascult palavre mincinoase.