Ninsoarea cade peste toate, Acoperind orașe,sate, Cade și peste casa mea... Că iarna-i grea, sufletul greu, Ca multe alte, ca multe alte. Troznesc toate în jurul meu, Gerul tot a încremenit, Cum am încremenit și eu, Iubite când mai părăsit, Lăsându-mă în singurătate. Bat sărbătorile la ușe, În casă e cald și e curat, Dar este gol al nostru pat, Cum l-ai lăsat, cum l-ai lăsat, În casă a prăjituri nu mai miroase Ca altă dat, ca altă dată. Noroc că mă susțin nepoții, Pe care nu i-ai cunoscut, Lugeri cerești, flori pe pământ, Minuni în dar din darul sfânt, De i-ai fi cunoscut iubite, N-ai fi murit așa curând, N-ai fi murit. Parcă v-ați înțeles cu toții Să mă lăsați în largul meu, Gerul sufletului îi greu, Prea multă liniște-i în colțuri, Noroc cu bunul Dumnezeu, Că el vă ține acum locul, Întotdeauna când mi-e greu. Pereții casei i-am ticsit Cu chipul vostru odihnit, Tablouri multe în infinit, Că v-am iubit pe toți ai casei Cum n-ați știut,sau n-ați simțit, Vă cer iertare la infinit, De v-am greșit, vă cer iertare. 05-12-2019