O fetiţă drăgălaşă A ieşit astăzi din casă Şi chiar dacă a plouat Iese la aer curat! Şi mergând printre băltoace Iute-n spate se întoarce Fiindcă vede-n iarba udă Un melc mic, ce îl confundă C-un căluţ cu o trăsură Şi-i atinge „ casa” dură. Cu un deget mititel Se apropie de el, De corniţele ieşite, Dar vai... iute-s dispărute Într-un corp cam lipicios Şi căluţul, cade jos! Caută fetiţa-n grabă Printre firele de iarbă Şi strigă în gura mare: „ Trăsura, căluţ nu are!” Iar mămica îi explică: „ E un melc... şi-i este frică!”
sâmbătă, 31 mai 2025