Mereu cu aceleași rugăminți, Revin la Tine, iar si iar Rugând si alți câțiva sfinți Să nu-mi pierd sufletu-n zadar. Pe drumul crucii am ajuns, Căci de un veac am fost în patimi Când suferința m-a învins... Culeg acum amare lacrimi. Ridic crucea ca si Tine Si totusi văd ca o pot ține Nu e mai mare decât mine Si plec al meu cap cu rușine. Îmi ceri răbdare să-nțeleg Cum toate au un timp al lor, Iar liniștea înseamnă să aștept Din ale mele gânduri să cobor .