Mi-ai fost bucuria,roua dimineții Mi-ai fost liman de bucurie când tristețea m-apăsa Oceanul meu de linişte in valurile vieții, Motiv să zâmbesc in zorii dimineții. Mi-ai fost,dar nu-mi mai eşti... Tu ai plecat departe, Lăsând in urma ta amintirea ce străbate.. Al meu suflet pustiit,părăsit şi veştejit. Mi-ai fost,dar nu-mi mai eşti... Dar nu-i nimic străine Cândva ne vom revedea şi ochii ni se vor cunoaşte La noi speranța şi amintirea din priviri se naşte.