Mi-am regăsit propriul vis, Într-un viitor pe care l-am închis, Pentru a nu rămâne un compromis În acel moment pe care l-am învins. Mi-am adus aminte de tot ce iubeam, Dar mai ales de clipele pe care le visam, Era uneori doar un gând fără interes Și mi-am adus aminte că nu mai are sens. Privirea îmi era secerată și uitată Într-un peisaj fără soartă, Sublimul devenea o artă, Dar se pierdea ușor în șoaptă.