motto : “Accidentală întânirea noastră În spaţiu-acesta vast, nedefinit, Poate-am visat că-ţi pun în palme cerul, Dar mult mai mult de-atât mi-aş fi dorit.” Liliana Trif - Mi-aș fi dorit s-adun în palme cerul C-un gest nebun de teamă, fulminant, Să îți ofer ceva în premieră Dar n-am găsit nimic prea important. Mi-aș fi dorit să nu existe mâine Când azi e-atât de mult, suficient, Când îmi lipsești destul cât să pot spune Mi-ajunge că trăiesc acest moment. Mi-aș fi dorit ca-n ochii tăi să-ncapă Tandrețea unui singur anotimp, Dar m-ai lăsat să-mi fie dor de tine... Noi, două lumi pierdute-n contratimp. - Nu mi-am dorit nici cerul, nici pământul Ca elixir pentru o noapte grea, Deajuns mi-a fost să-mi dăruiești veșmântul Poemelor cu flori, să fii a mea, Să nu existe dimineață, seară, Ci să trăim, mereu, un timp prezent, Să-mi fii în orice lună primăvară, Sub sânul stâng să-ți stau ca rezident. Și-atunci când gust nectarul gurii tale, Sălbatec sau stângaci, ca neofit, Tu să mă strângi încet între petale... E mult? Puțin? Atât mi-aș fi dorit.
sâmbătă, 31 mai 2025