Mi-au curs lacrimile toate Nu pot să cred că am suferit Atât de mult pentru iubire, Și nici nu cred că aș fi dorit Să te revăd dezamagire. Cândva uitasem cum se plânge, Credeam că lacrimi nu mai am, Deși iubirea mi se frânge Azi fac din lacrimi un balsam. Când ai plecat mi-ai luat un vis, Dar și un nor ce mă umbrea, Îmi doream să scap de compromis... Să scap de farsa ce pândea. N-ai vrut să spunem adevărul, Să-ți faci mea culpa nicidecum, Promit că-ți voi păstra misterul Și îl voi transforma în scrum. De azi renunț la suferință, Să plâng deja m-am săturat, Voi face din suspin dorință, Și uit că eu te-am venerat! Autor: Gabriel Stănciulescu