De-aici din depărtări străine Iubită mamă azi te-anunţ, Mi-e dor de casa mea, de tine Şi-am să mă-ntorc, şi-am să renunţ. Mi-e dor de-alintul şi cuvântul Ce-l frământai în dimineţi, Când în cuptor ardea doar vântul Şi făceai pâine din tristeţi. Mi-e dor de uliţa cu tină De mersu-ţi greu, răvăşitor, Când în credinţa ta creştină Mă luminai cu viitor. Mi-e dor de tata, de dojana Ce o primeam când mai greşeam, Azi încă mi-e deschisă rana Că a plecat şi nu-l mai am. Mi-e dor de glia mea străbună Unde-am crescut şi m-am lansat, Unde furam roze din lună Pentru domniţele din sat. Mi-e dor de munţii mei, de deltă, De mare şi câmpii cu maci, Să cânt cu valul în revoltă În graiul nostru de la daci. Am să revin în prag de iarnă Când tot românul s-a gătat, Unitei ţări să îi decearnă Un centenar de neuitat. Şi-am să m-ămbrac la sărbătoare În strai străbun cu tricolor... Frumoasă Românie Mare, N-am să mai plec nici dacă mor!