Mi-e dor de libertate-n țara mea În care strâmbătatea este dreaptă, Iar hoții au curajul și ar vrea Să ne-ngenunche treaptă după treaptă. Mi-e dor de libertatea de cuvânt Ce-ajunse să nu aibă greutate - Scandăm degeaba la lozinci în vânt, Iar hoții fac arest în libertate! Mi-e dor de libertatea de-a munci, Cu oarece folos și pentru mine, Azi doar patronii pot a porunci, Și discreționar ne dau o pâine. Mi-e dor de libertatea din trecut, Dar nu se poate spune că-s nostalgic – Și lucruri bune-atunci s-au petrecut – Doar îmbuibații de-azi le iau în tragic – E vremea lor, de tot ticăloșită, Ne mint că n-avem productivitate Dar ne plătesc (și nu cad în ispită!), În acte doar salariul jumătate. Și-ar mai fi multe de adăugat Dar vă întreb: aceasta-i libertate? De ce atâta sânge s-a vărsat, Să facem vile-n loc de combinate? Prin ”libertate” fabrici s-au distrus, Capitalismul care azi tronează Doar viciu și mizerii a adus, Pe nimeni însă nu interesează. Mi-e dor de libertatea ce-o avea, În lume România de-altă dată, E subjugată azi și-i o belea, Această U.E. foarte lăudată!
sâmbătă, 31 mai 2025