Mi-e tare dor...

Mi-e dor de frumos și tot ce e bun
De iarba ce plânge în ”brațe” de coasă.
Mirosul trudirii, de fânul străbun,
De pâine-aburindă și ruptă pe masă.

Mi-e dor de țăran mirosind a sudoare
De fata bălaie cu păru-n cosițe.
De cerul albastru ce-și schimbă culoare
Când eu o amestec în vârf de penițe.

Mi-e dor și de oameni ce sunt delicați
Dar și de aceea ce veșnic sunt buni.
Fiind pe nedrept și urât judecați
Și-apoi chiar închiși în azil de nebuni.

Mi-e dor de voi toți și de viață mi-e dor
Să umblu prin suflet cu tălpile goale.
Să fac zile-ntregi și sălbatec amor
Cu vise și gânduri ce sunt ale tale.

Mă doare în suflet când ele se uită
De toate și tot acum simt fior.
- Aș vrea să avem șederea plăcută!
Dar când te privesc mai tare mi-e dor.

Brăila, iulie 2017