Miroase parcă-a iarnă de la fereastra mea, Inspir cu ochii-nchiși... răzleț, un fulg de nea Coboară din trecut în mintea-nfiorată: Septembrie -târziu, ninsoarea o așteaptă? În noaptea fără stele, copacii- nfrigurați Își fac pături din norii veniți și-apoi plecați Să-și scuture tristețea prin munții neclintiți La suferința ierbii, visând la nopți fierbinți. De ce să vină iarna cănd parcă ieri a fost Seara de vară-n care natura cu-al ei rost Mă umplea cu parfum de dragoste de viață Și imi punea sclipirea de stele peste față? Încă nu ești dorită să vii, nu te grăbi, Decembrie-i departe, nu vreau a mai vorbi Despre răcirea vremii, toamna e la-nceput, Vreau nopți calde-n natura iubită...ca-n trecut!